Soarta preotului Ion Goreaev din satul Mândâc de după ocuparea Basarabiei din 1944
Bunicul meu, preotul Ion Goreaev
Am citit pe internet, cu multă emoţie, romanul autobiografic „Treptele Infernului. Pustiirea” de Ion Moraru, apărut la Editura Flux în anul 2007.
La pagina 22, am citit: „Nu zăbavă s-a auzit că în comuna Mândâc, de care ţinea şi satul nostru, „noii stăpâni” l-au chemat pe preot, părintele Ion Goreaev, şi i-au hotărât ca mai mult să nu umble prin sat îmbrăcat în haine preoţeşti”.
Iar la pagina 75, cu lacrimi în ochi, am citit: „În 1944, părintele Ion Goreaev a fugit, nu se ştie unde, de urgia bolşevicilor”.
Părintele Ion Goreaev a fost bunicul meu. El m-a crescut şi educat după ce eu am rămas orfan de tată, când împlinisem doar trei luni.
Mă numesc Valeriu Pasencu şi m-am născut în anul 1945, în România, în satul Negreni, judeţul Gorj, acolo unde au ajuns părinţii şi bunicii mei, în urma refugiului organizat de statul român, în anul 1944, atunci când devenea evident că armata sovietică, învingându-i pe germani, va reveni în Basarabia, pentru a o cotropi. Read more
„Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată” – pomelnicul ortodoxiei basarabene
Din păcate, rolul feţelor bisericeşti în istoria Basarabiei a fost mereu ignorat pe nedrept. S-a vorbit foarte mult despre personalităţi politice, despre oameni de cultură, dar s-a scris foarte puţin despre cei care au făcut cel mai mult pentru spiritualitatea basarabeană. Călugărilor, preoţilor şi ierarhilor nu le-a fost rezervată nici a suta parte din locul pe care l-au meritat pe deplin.
Mica lucrare „Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată”, pe care a scos-o la capăt cu voia lui Dumnezeu bunul meu prieten Mihai Bortă, este foarte importantă din acest considerent. Read more
Casa eparhială din Chişinău – „Un centru de cultură spirituală instructivă”
Casa eparhială (Palatul Mitropolitan, Casa Serafimov) a fost o cladire în stil neobizantin cu 3 etaje din piatră şi cărămida, construită între anii 1910-1911 cu binecuvântarea şi purtarea de grijă a Arhiepiscopului Chişinăului – Serafim Ciciagov. Avea cea mai bună sală de concert din Basarabia. Primul etaj se dădea în arendă, acolo fiind amplasate diferite magazine şi servicii. Această perlă a urbanismului Chişinăului de la începutul secolului trecut se afla în faţa cladirii guvernului Rep. Moldova din zilele noastre.
Măreaţa clădire din centrul Chişinăului interbelic, a avut de suferit distrugeri mari, în urma celui de-al doilea război mondial, fiind aruncată în aer de către sovietici în 1941, unele surse menţionează anul 1944 drept anul distrugerii definitive a acestei cladiri.
Marele istoric basarabean Nicolae Popovschi în lucrarea sa Istoria Bisericii din Basarabia în veacul al XIX-lea sub ruşi, face referire la Casa eparhială - “un eveniment foarte însemnat – zidirea monumentalei case eparhiale.”: Read more
