Identificare 3 fraţi, preoţi-călugari din Basarabia, înmormântaţi la mănăstirea Cernica
Doamne ajută! am “răsfoit” blogul dvs şi am rămas plăcut impresionată, deşi nu am nici un strop de sânge basarabean, cel puţin atât cât ştiu eu!
Vă scriu acest mesaj în speranţa să aflu câte ceva despre 3 fraţi, preoţi-călugari din Basarabia (Inscripţia: Aici odihnesc fraţii Dumitraşcu – Pr. Iron, Pr. Dumitru, Pr. Veniamin 3 fraţi preoţi călugări din Basarabia), care sunt înmormântaţi la mănăstirea Cernica de lângă Bucureşti. Am descoperit o cruce în cimitirul mănăstirii care mi-a atras atenţia şi eram curioasă să aflu ceva amănunte din vieţile celor 3 fraţi, poate aveti dvs vreo informaţie.
Multumesc şi Domnul să fie cu dvs. Eliza M, e-mail: elizamun@gmail.com
Read more
Preotul Anatolie Teodorov – un mărturisitor al lui Hristos
Anii 1940 şi 1941 au fost ani de grea încercare pentru Biserica Ortodoxă din Basarabia. Regimul totalitar bolşevic instaurat aici a început o teroare nemiloasă împotriva preoţilor şi a credincioşilor. Aceştia au fost supuşi la diferite represiuni. Astfel, în această scurtă perioadă de timp (1940-1941) Biserica a avut numeroşi martiri şi mărturisitori pentru Hristos. Printre aceştia se înscrie şi preotul Anatolie Teodorov, care a suferit tot felul de vexaţiuni din partea necredincioşilor, ca mai tîrziu să ia, ca mulţi alţii, şi calea Siberiei.
Reproducem mai jos declaraţia din 18 decembrie 1943 aînvăţătoarei Nina Stoicev, contemporană cu părintele Anatolie, care descrie cu lux de amănunte pătimirea acestui mărturisitor al lui Hristos[1]. Puţin mai tîrziu, la 13 ianuarie 1944, deportarea părintelui Anatolie era confirmată şi de fiul acestuia, Teodorov Igor[2].
Pentru moment, despre preotul Anatolie Teodorov am reuşit să aflăm puţin: în anul 1922 avea 23 de ani şi a fost hirotonit preot în 1920, pentru parohia Manta, judeţul Cahul[3]. Read more
Un preot basarabean a schimbat istoria Bucureştiului
La 1 august s-au împlinit 25 de ani de la trecerea la cele veşnice a preotului basarabean Alexie Bârcă, cel care, timp de 37 de ani, a slujit la Biserica „Bucur Ciobanul” – lăcaşul de la care a pornit istoria oraşului Bucureşti.
Fiica sa, Ileana Toma, ne-a povestit cu această ocazie crâmpeie din viaţa părintelui descendent din neam de preoţi, care a rămas în amintirea multor bucureşteni ca un adevărat duhovnic.
Prima dată când am explorat Bucureştiul, m-a uimit faptul că acest oraş este împânzit de biserici, multe din ele vechi şi importante monumente istorice. Stilul brâncovenesc al acestora umbreşte cu desăvârşire blocurile nenumărate din capitală şi, de fiecare dată când părăsesc oraşul, am impresia că este cel mai frumos din lume. În ultima mea vizită acolo am aflat o legendă extraordinară, care m-a făcut să iubesc acest oraş şi mai mult: legenda Ciobanului Bucur. Se spune că acest cioban, cu mai bine de şase secole în urmă, a iernat pe malul Dâmboviţei, râul care străbate azi capitala României, şi a ridicat acolo o biserică. Read more
Troiţă pentru mitropolitul Iosif Naniescu în Basarabia
În localitatea Răzălăi, raionul Sîngerei din Republica Moldova, a fost sfinţită o troiţă din piatră, întru pomenirea mitropolitului Iosif Naniescu.
Slujba de sfinţire a fost oficiată de pr. Valeriu Cernei, vicar-administrativ al Episcopiei de Bălţi, împreună cu pr. prof. Mircea Bejenaru din Suceava. La eveniment au participat peste 100 de persoane din Republica Moldova, un cor de bărbaţi din Bucureşti şi Florin Pintescu, profesor de istorie al Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava.
Mitropolitul Iosif Naniescu a fost episcop de Argeş (1873-1875), apoi mitropolit al Moldovei, timp de 27 de ani. Lui i se datorează finisarea Catedralei mitropolitane din Iaşi, unde se află moaştele Sfintei Parascheva. Osemintele sale sunt depuse în partea dreapta a aceleiaşi Catedrale mitropolitane. (Maria Curtean)
Troiţa a fost sculptată în basorelief la Cluj, la iniţiativa ASCOR, şi a fost instalată în satul de baştină al mitropolitului Iosif, pe locul vechiului cimitir – distrus de comuniştii sovietici – alături de pristolul vechii biserici din Răzălăi, unde a liturghisit tatăl marelui mitropolit. Read more
Dr. George Enache: NKVD-ul sovietic şi preoţii din sudul Basarabiei
Într-un articol din numerele trecute ale “Luminii de Duminică” am adus în atenţia cititorilor activitatea misionară deosebit de rodnică a slujitorilor din cuprinsul eparhiei Cetăţii Albe – Ismail din vremea celui de-al Doilea Război Mondial. Cu acest prilej, am pomenit foarte pe scurt suferinţele de care avuseseră parte preoţii acestei episcopii, în rând cu toţi preoţii din Basarabia, în perioada iunie 1940 – iunie 1941, când teritoriul dintre Prut şi Nistru a fost ocupat de puterea sovietică, care a început imediat un proces brutal de distrugere a tot ce este românesc şi creştinesc.
Conform unor date preliminare, peste 50 de preoţi din sudul Basarabiei au devenit victime ale represiunilor iniţiate de poliţia politică sovietică în perioada 1940-1941, fiind ucişi, condamnaţi la închisoare sau deportaţi. Pornind de la studiile istoricului ucrainean Nikolai Michailuca, vom prezenta în continuare destinul unora dintre aceşti slujitori ai altarului. Read more
Antonie Plămădeală, la Mănăstirea Prislop
În februarie 1949, tânărul teolog Leonida Plămădeală primea o nedreaptă condamnare pentru “uneltire contra ordinii sociale”, într-un lot alături de alţi colegi de la Teologie şi Medicină Veterinară din Bucureşti. Încă din timpul arestărilor operate de Siguranţă în vara lui 1948, Plămădeală reuşise să plece din Bucureşti, pentru a se putea ascunde la Baia Mare, ca profesor de limba rusă la un liceu. În iunie 1949, şi-a susţinut examenele din ultimul an de facultate la Academia Teologică din Cluj, reuşind să-şi finalizeze studiile cu distincţia magna cum laude. În continuare, Plămădeală trebuia să se ascundă, reuşind să ajungă la Mănăstirea Prislop, recent preluată de la Biserica greco-catolică desfiinţată şi unde fusese aşezat marele duhovnic Arsenie Boca. De fapt, Plămădeală îl cerceta pe părintele Arsenie încă din vremea studenţiei, în timpul excursiilor pe care le făcea la Mănăstirea Sâmbăta. Cu pregătirea teologică pe care o avea, dar şi dintr-o convingere cultivată din timpul studenţiei, de praznicul Schimbării la Faţă, alături de colegul Stelian Manolache, Leonida Plămădeală primea darul diaconiei din mâinile episcopului Andrei Magieru al Aradului. O lună mai târziu, de Înălţarea Sfintei Cruci, cei doi teologi erau tunşi pentru vieţuirea monahală, Plămădeală primind numele de Antonie de la naşul său, Agaton Sandu Tudor, pe care îl cunoştea din timpul conferinţelor Rugului Aprins de la Mănăstirea Antim. Read more
Părinţii Dometian (Cristea), Ghervasie (Sultanu), Sava (Sultanu), Calinic (Sultanu) şi Teodosie (Soroceanu)
Basarabeni la Sf. Munte.
Părinţii Dometian (Cristea), Ghervasie (Sultanu), Sava (Sultanu), Calinic (Sultanu) Schimonahul şi Teodosie (Soroceanu) întemeietorii Comunităţii “Sf. Ioan Theologul», Chilia Cucuvino, Provata, din Sfântul Munte A t h o s. Read more
Hrisostom Sochircă, arhimandrit (1913-1999) un om de o rară blândeţe, duhovnic cu o trăire spirituală aleasă
Născ
ut la 29 august 1913, în satul Popeştii de Jos, judeţul Soroca, într-o familie de fierari, primind numele de botez – Ioan.
În 1925 termină şcoala de patru ani din sat, iar în 1933 Seminarul Teologic din Huşi. Urmează Facultatea de Teologie din Cernăuţi, pe care o absloveşte cu excelenţă în 1938.
În perioada studenţiei, este cântăreţ, apoi conducător de cor la bisericile din Mălăneşti şi Drochia. În 1938 se căsătoreşte cu parascheva Lupaşcu. La 28 februarie este hirotonit preot de către episcopul de Hotin, Tit Simedrea în catedrala din oraşul Bălţi, pentru satul Alexeevca, raionul Floreşti. Până în 1945 a slujit în parohiile din Popeşti, Racovăţ şi Parcani.
În 1945 este judecat pentru naţionalism şi condamnat la 8 ani de exil în coloniile cu regim special din Komi. Iată care sunt motivele condamnării sale, extrase din autobiografia, prezentată la întoarcere episcopului Nectarie:”Fiind educat în duh românesc, în şcoală românească, am depus jurământ în faţa autorităţilor politice şi bisericeşti române, nu puteam înţelege sistemul sovietic şi nici nu am reuşit să stabilesc relaţii cu Biserica ortodoxă Rusă. Read more
Nicolae Grosu, magistru în teologie, fost profesor la Academia Teologică din Kiev
GROSU NICOLAE, profesor de teologie. Nascut in 1867, in Bujor, jud. Lapusna, decedat in d. 1944, in Romania.
Studii la Seminarul teologic din Chisinau (1879-1889) si la Academia teologica din Kiev (1889 – 1893), magistru in teologie la aceeasi Academie (1907). Profesor de Sfanta Scriptura la Seminarul teologic din Kiev (1895-1906), profesor suplinitor (1906) si titular (1907) de Omiletica, apoi de Istorie bisericeasca (din 1912 pana in 1917) la Academia din Kiev; profesor de Limbi romanice la “Institutul de limbi orientate apropiate” din Kiev (1919 – 1924), si concomitent profesor de Istoria Bizantului la Universitatea din Odessa (1919 – 1920); preot la catedrala Sf. Vladimir din Kiev, protopresbiter mitrofor; in timpul regimului sovietic a fost deportat la Arhanghelsk si in alte zone nord-siberiene.
Lucrari:
- Prea cuviosul Teodor Studitul. Viata si opera, Kiev, 1907 (teza de magistru);
- Activitatea predicatoriala a Sf. Ioan Gura de Aur, Tipuri istorice ale predicii bisericesti;
- Profesorul V. T. Pievnitki ca omilet: Predici funebre; Read more
Gheorghe Cunescu, preot, publicist (1914-1995)
CUNESCU GHEORGHE, preot, publicist
Nascut la 3 august 1914, în Susleni, jud. Orhei.
Studii la Seminarul teologic (1928 – 1936) şi la facultatea de teologie (1936-1940) din Chişinău.
Preot în Soldăneşti – Orhei (1942-1944), Pânăghia – Dolj (1945-1947), Ideciu de Jos-Mures (1948-1952), Luieriu-Mures (1953 -1971) şi Bucureşti (1972 – 1975),
Preocupat de reeditarea operei lui Gala Galaction;
Studii despre diverse personalităţi ale culturii româneşti.
Lucrări în volum:
• Gala Galaction. 0 lume nouă. Antologie şi studiu introductiv de…. Bucureşti, 1970, 288 p.;
• Gala Galaction. Prin ţară. Culegere, cuvânt introductiv, tabel bibliografic şi note de…, Bucureşti, 1975, 156 p.;
• Gala Galaction, Opinii literare. Ediţie de…. Bucureşti, 1979, 362 p.; Pe urmele lui Gala Galaction, Bucureşti, 1982, 270 p.;
• Gala Galaction. Mihai Eminescu. Ediţie, cuvânt înainte, note şi indice de …. laşi, 1987, 160 p.;
• Gala Galaction, Galaţi, 1989,486 p. Read more
