Identificare 3 fraţi, preoţi-călugari din Basarabia, înmormântaţi la mănăstirea Cernica
Doamne ajută! am “răsfoit” blogul dvs şi am rămas plăcut impresionată, deşi nu am nici un strop de sânge basarabean, cel puţin atât cât ştiu eu!
Vă scriu acest mesaj în speranţa să aflu câte ceva despre 3 fraţi, preoţi-călugari din Basarabia (Inscripţia: Aici odihnesc fraţii Dumitraşcu – Pr. Iron, Pr. Dumitru, Pr. Veniamin 3 fraţi preoţi călugări din Basarabia), care sunt înmormântaţi la mănăstirea Cernica de lângă Bucureşti. Am descoperit o cruce în cimitirul mănăstirii care mi-a atras atenţia şi eram curioasă să aflu ceva amănunte din vieţile celor 3 fraţi, poate aveti dvs vreo informaţie.
Multumesc şi Domnul să fie cu dvs. Eliza M, e-mail: elizamun@gmail.com
Read more
47 de ani de la trecerea la Domnul a Mitropolitului Visarion Puiu
La Catedrala arhiepiscopală din Roman va fi pomenit astăzi mitropolitul Visarion Puiu, la împlinirea a 47 de ani de la trecerea sa la cele veşnice. După slujba Parastasului va fi evocată personalitatea mitropolitului prin activităţi religios-culturale ce se vor desfăşura cu binecuvântarea Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.
În fiecare an, membrii Asociaţiei “Visarion Puiu” îl comemorează pe distinsul ierarh care şi-a consemnat numele în panteonul marilor personalităţi pe care le-a avut Biserica din Moldova. Comemorarea mitropolitului Visarion Puiu din acest an va avea loc în primul rând în cadrul Sfintei Liturghii de la Catedrala arhiepiscopală din Roman. Va fi săvârşită apoi slujba Parastasului pentru mitropolitul Visarion şi pentru familia sa. În cadrul evocării, care va fi făcută la finalul slujbei, se va redescoperi viaţa şi slujirea unui ierarh de excepţie. De asemenea, va fi lansată revista “Valori perene” a Asociaţiei “Visarion Puiu”, care cuprinde toate contribuţiile, studiile şi cercetările făcute anul acesta de către iubitorii vieţii mitropolitului Visarion Puiu. “Pomenirea mitropolitului Visarion Puiu este un act de preţuire, de cinstire pe care posteritatea o aduce înaltului ierarh pentru toate neodihnele sale, dar şi o încercare a membrilor asociaţiei noastre de a-l face cunoscut. Read more
ÎPS Antonie Plămădeală: Apa cea vie – Predica la Duminica Samarinencii
In calendarul Bisericii noastre ortodoxe, Duminica aceasta, a V-a dupa Pasti, e numita Duminica Samarinencei. Sunt sigur ca multi v-ati intrebat: Cine este aceasta Samarineanca? Cum de a ajuns atat de celebra, cand nici macar numele nu i se cunoaste? Cine este aceasta anonima contemporana cu Mantuitorul, ca din zecile, sutele de mii de contemporane anonime, sa fie amintita tocmai ea? Ce a facut ea ca sa merite sa intre in istorie, sa fie pomenita de-a lungul veacurilor, si sa i se consacre chiar o zi din calendarul bisericesc? Cine este aceasta femeie care concureaza pe Alexandru Macedon si pe Cezar? Cine este aceasta samarineanca despre care se scriu carti si se vorbeste in biserici? Nu exista carte de exegeza crestina in care ea sa nu fie pomenita. Cine este aceasta samarineanca pe care o picteaza marii pictori ai lumii? Cine este aceasta samarineanca si ce a facut ea ca sa-si merite locul nu numai in calendar, ci si pe peretii bisericilor noastre?
Este o anonima, dar o ilustra anonima. De ce? Ca sa intelegem de ce, trebuie sa ne ducem putin inapoi, in atmosfera intamplarii care a facut-o sa ajunga in istorie, si prin istorie pana la noi. Era o sateanca dintr-un tinut al Tarii Sfinte, socotit blestemat si spurcat. Read more
Memoriile părintelui Antonie Eustaţiu Cojocaru (1912-1995)
Părintele Cojocaru Eustaţiu Anton, născut în Barta, raionul Reni, la data de 2 august 1912 şi decedat la 11 februarie 1995 la Bucureşti. Refugiat în România în timpul războiului. Talentat, preot cu mult har, se dedică în întregime preoţiei. Era o mare plăcere să-l asculţi slujind. Cu o voce de tenor cu rezonanţă melodioasă, cu ochi verzi, cu o smerenie firească, cu barbă albă ca de sfânt, putea fi model oricărui pictor de icoane.
Spre sfârşitul vieţii îşi scrie mărturiile trăite de-a lungul vieţii pe care încercăm să le aducem cunoştinţă generaţiilor actuale şi celor viitoare spre a-şi cunoaşte istoria celor trăitori în Barta.
Rândurile care urmează, reprezintă mărturia scrisă spre sfârşitul vieţii de părintele Antonie Cojocaru, un basarabean născut în Barta raionul Reni, ce a avut o viaţă tumultoasă aşa cum au avut-o mulţi oameni în spaţiile dintre Nistru şi Prut. Părintele nu mai este printre noi. Textul a fost redactat de fiul lui, Alexandru Anton Cojocaru, şi el pensionar acum, trăitor undeva la Piatra Neamţ, care are timpul, energia şi priceperea să depună mărturia necesară din propria sa viaţă, de descendent al unor refugiaţi basarabeni din Barta. Read more
Părintele Gheorghe Roşca, Un mare rugător şi îndrumător spiritual
Părintele Gheorghe Roşca, Un mare rugător şi îndrumător spiritual
(interpretul părintelui rus Ioan Culâghin)
Un mare rugător şi îndrumător spiritual, Părintele Gheorghe Roşca a fost ucenicul marelui Mitropolit Gurie al Chişinăului, cel care i-a răspuns lui Carol al II-lea:”Aiasta nu se poate, Majestate.”
Alcătuitor al unui Pateric rămas în manuscris, cunoscător temeinic al limbilor clasice, şi îndeosebi al slavonei, el însuşi traducător neobosit, Părintele Gheorghe a fost o lumină a ortodoxiei româneşti. La şcoala lui s-au format mari duhovnici, cum este părintele Sofian Boghiu, precum şi cărturari de prestigiu, cum este Virgil Cândea, demnitarul comunist de mai târziu şi academicianul de astăzi, al cărui rol în practicarea samizdatului religios nu a fost de loc minor în acei ani. Iar exemplul maestrului meu[1], Dr. Constantin Daniel, prin care am cunoscut de altfel cercul părintelui Gheorghe şi am participat la răspândirea textelor lor, este şi el edificator. De-a lungul anilor, Dr. Daniel, mare rugator isihast el însuşi, a tradus zece volume din Patrologia Graeca a lui Migne şi le-a răspândit nesemnate în mănăstirile din Moldova, cu aceeaşi smerenie care nu pretinde recunoaştere de autor pentru fapta bună. Mai târziu, la insistenţele Părintelui Galeriu, a tradus Omiliile lui Grigorie Palama despre care am aflat că au fost tipărite în anii ‘90. Read more
Alexei Mateevici, preotul şi proorocul limbii noastre, la 123 de ani de la naştere…
Arsenie Stadniţchi – admirator al ordinii şi al disciplinii în Biserică şi Şcolile teologice
75 DE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A MITROPOLITULUI ARSENIE STADNIŢCHI
„…Râvnitor pentru interesele bisericești…
Cercetător neobosit al trecutului bisericesc din Basarabia”.
Pr. Prof. Dr. Mircea Părurariu
Mitropolitul Arsenie (în lume Avksentie Stadniţkii) s-a născut la 22 ianuarie 1862 în satul Komarovo, judeţul Hotin, gubernia Basarabia într-o familie de preot.
A absolvit seminarul din Chişinău (1880), Academia teologică din Kiev (1885) cu gradul de doctor în teologie. Fiind student, în 1885 a vizitat muntele Athos. Impresiile în urma călătoriilor sale el le-a publicat în „Jurnalul studentului – pelerin la Athos”, care s-a învrednicit de premiul „Macarie”.
Magistru în teologie (1895; tema lucrării de magistru. „Gavril Bănulescu-Bodoni, exarhul Moldo-Vlah (1808-1812) şi mitropolit al Chişinăului (1813-1821)”). Menționăm că lucrările sale au servit și servesc până în prezent drept un izvor de cunoaștere a istoriei și culturii Basarabiei pentru poporul nostru și pentru cel rus.
Adunând materiale pentru lucrarea sa de magistru, de două ori a plecat peste hotare: în 1888 în Austro-Ungaria şi în 1890 în România. Read more
Dicţionar istorico – biografic Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată vol I. la a doua ediţie
Fraţi creştini cu Mila şi cu Ajutorul Domnului, am reuşit să reedităm cartea „Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată” vol I. (ediţie a fost revizuită şi îmbunătăţită)
Acuma când deja lucrăm la vol II a acestui dicţionar, nu am putut să trecem cu vedera numeroasele cereri venite de la preoţii, teologii şi oamenii de bună credinţă din Republica Moldova şi din România, reeditând cartea într-o haină poligrafică nouă.
Dicţionar istorico – biografic „Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată” cuprinde în sine 50 de personalităţi notorii, slujitori ai Dumnezeului celui Veşnic, care au activat în Basarabia noastră începând cu sfârşitul secolului XIX până aproape de vremurile noastre.
Citeşte recenzia: Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată – modalităţi de ieşire din criză
Cartea poate fi găsită la reprezentaţii A.S.C.O.R. Chişinău şi Frăţia Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava (Bisericuţa de lemn) din Chişinău.
Telefoane de contact: 069335009; 068559904; 079600416;
In Memoriam: Cinci ani de la trecerea la cele veşnice a Î.P.S. Dr. Antonie Plămădeală – Mitropolitul Ardealului
Frânturi de gânduri despre marea sa trecere…
De două milenii încoace, de la întemeierea credinţei creştine prăznuim, în fiecare an, la 29 August mutarea la cele veşnice a unuia dintre cei mai mari mărturisitori ai lui Hristos – Sfântul Ioan Botezătorul… În anul mântuirii 2005, in această zi de luni spre seară, spre amurg, a trecut un alt mare mărturisitor şi apologet al dreptei credinţe creştine – Mitropolitul Antonie Plămădeală de la Sibiu, după ce şi-a purtat cu toată demnitatea şi încrederea în Dumnezeu crucea suferinţei vreme de mai mulţi ani… De aceea, pentru noi, din acest an, această zi va comemora cel puţin aceste două evenimente, aceste două treceri!…
Noi creştinii ortodocşi români şi nu numai, am petrecut joi – 1 Septembrie – în Catedrala Mitropolitană din Sibiu şi apoi, vineri – la Mănăstirea Sfântul Constantin Brâncoveanu din Localitatea Sâmbăta de Sus – Judeţul Braşov – acolo unde vor aştepta osemintele sale pământeşti până la obşteasca înviere, pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi şi ctitori de cuget, spiritualitate şi simţire românească ai veacului al XX – lea, cu o largă deschidere şi recunoaştere internaţională!… Read more
Pr. Vasile Ţepordei – Amintiri din Gulag
Am fost arestat de la locuinta mea din Bucuresti în dupa-amiaza zilei de 28 Octombrie 1948 si am fost dus în arestul Prefecturii politiei Capitalei. Inchisoarea era imaginea reala a iadului. Tot ceea ce este mai degradant, mai pervers, mai sub orice critica este în închisoare. In fiecare dimineata erau transportati cu duba prefecturii la tribunal “criminalii” de razboi. Acestia, în marea lor majoritate, erau batrâni, neputinciosi, fiind dusi de brat de catre altii mai tineri. Imi amintesc ca filosoful Ion Petrovici, de la Iasi, fala filosofilor din toata tara, ajunsese aproape orb. Ii dadeam zahar cubic, pe care îl cumparam la negru. Spunea ca-i face bine. Mai era generalul Radu Rosetti, fostul ministru al învatamântului, grav bolnav de prostata. Se zbatea în niste chinuri groaznice. Delincventii de drept comun însa primeau pachete în fiecare Duminica, pe când intelectualii, conform dispozitiilor lui Teohari Georgescu, ministru de interne, trebuiau exterminati prin foamete si mizerie. Devenisera toti acestia niste umbre: fetele galbene, ochii dusi în fundul capului, pielea zbârcita, distrofici în ultimul grad. Abia îsi împleticeau picioarele. De mâncare, nu mai vorbim. Câte o strachina cu supa de cartofi sau mazare, fara lingura, o sorbeai si îti astâmparai foamea. Peste o ora, îti era iar foame. Pâinea era insuficienta si de proasta calitate. Se dormea pe un fel de paturi de beton. Te culcai încaltat si îmbracat. Macar frigul nu te chinuia. Când ne scoteau într-un fel de maidan, ca sa ne distribuie asa-zisa mâncare, era vai si amar. Cei de drept comun se înghesuiau în fata, te îmbânceau, îti luau rândul, iar gardienii nu vedeau si nu auzeau. Erau multi turnatori, care te trageau de limba si te provocau sa le spui de ce esti retinut aici. Adesea îti blestemai ziua când te-ai nascut. Aici era iadul adevarat, descris de atâtia mânuitori ai condeiului. Read more
