Identificare cei 3 fraţi, preoţi-călugări din Basarabia (răspuns)
Doamne ajuta fratilor, în privința Identificării celor 3 fraţi, preoţi-călugări din Basarabia, înmormântaţi la mănăstirea Cernica vă putem comunica că sunt originari din satul Sireți raionul Strășeni, au viețuit o perioadă în mănăstirea Țigănești, iar o dată cu ocuparea Basarabiei de către trupele bolșevice s-au retras în mănăstirea Cernica. (răspuns oferit de către Ieromonahul Mihail de la Mănăstirea Sireți din Basarabia)
Personalităţi Basarabene în slujba lui Dumnezeu şi a Neamului, Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată – 4 ani de la iniţierea proiectului
Personalităţi Basarabene în slujba lui Dumnezeu şi a Neamului, Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată, este o lucrare de cercetare iniţiată în vara anului 2007, de către teologul Mihail Bortă, în cadrul seminarelor de Master la disciplina: Biserica Ortodoxă Română în sec. XIX, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Cluj-Napoca, România.
Redescoperirea păstorilor spirituali, a Oamenilor lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată, aceasta a fost ideea care a stat de la bun început la bazele acestui proiect.
Astăzi când această nobilă lucrare de cercetare aniversează 4 ani de la înfiinţare, îl avem alături pe autorul şi custodele proiectului, teologul Mihail Bortă, de la care vom afla mai multe amănunte legate de Personalităţi Basarabene în slujba lui Dumnezeu şi a Neamului, Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată.
- Domnule Mihail, vă rugăm să ne povestiţi de unde şi până unde s-a ajuns la ideea redescoperirii şi trecerii în revistă a celor mai vrednici dintre basarabeni? Read more
Părinţii Dometian (Cristea), Ghervasie (Sultanu), Sava (Sultanu), Calinic (Sultanu) şi Teodosie (Soroceanu)
Basarabeni la Sf. Munte.
Părinţii Dometian (Cristea), Ghervasie (Sultanu), Sava (Sultanu), Calinic (Sultanu) Schimonahul şi Teodosie (Soroceanu) întemeietorii Comunităţii “Sf. Ioan Theologul», Chilia Cucuvino, Provata, din Sfântul Munte A t h o s. Read more
Părintele Gheorghe Roşca, Un mare rugător şi îndrumător spiritual
Părintele Gheorghe Roşca, Un mare rugător şi îndrumător spiritual
(interpretul părintelui rus Ioan Culâghin)
Un mare rugător şi îndrumător spiritual, Părintele Gheorghe Roşca a fost ucenicul marelui Mitropolit Gurie al Chişinăului, cel care i-a răspuns lui Carol al II-lea:”Aiasta nu se poate, Majestate.”
Alcătuitor al unui Pateric rămas în manuscris, cunoscător temeinic al limbilor clasice, şi îndeosebi al slavonei, el însuşi traducător neobosit, Părintele Gheorghe a fost o lumină a ortodoxiei româneşti. La şcoala lui s-au format mari duhovnici, cum este părintele Sofian Boghiu, precum şi cărturari de prestigiu, cum este Virgil Cândea, demnitarul comunist de mai târziu şi academicianul de astăzi, al cărui rol în practicarea samizdatului religios nu a fost de loc minor în acei ani. Iar exemplul maestrului meu[1], Dr. Constantin Daniel, prin care am cunoscut de altfel cercul părintelui Gheorghe şi am participat la răspândirea textelor lor, este şi el edificator. De-a lungul anilor, Dr. Daniel, mare rugator isihast el însuşi, a tradus zece volume din Patrologia Graeca a lui Migne şi le-a răspândit nesemnate în mănăstirile din Moldova, cu aceeaşi smerenie care nu pretinde recunoaştere de autor pentru fapta bună. Mai târziu, la insistenţele Părintelui Galeriu, a tradus Omiliile lui Grigorie Palama despre care am aflat că au fost tipărite în anii ‘90. Read more
Părintele Ştefan Kiranov – Urme bulgare pe pământuri basarabene
Părintele Ştefan Kiranov, a fost fiul preotului bulgar Mihail Kiranov, care în ziua de 23 aprilie 1830 – împreună cu tot satul său, au părăsit Imperiul Otoman şi au ţinut calea spre pământurile stăpânite de ruşi.
În timpul războiului ruso-turc din 1828-1829 părintele Mihail Kiranov, a cerut deschis ajutoroul ruşilor şi s-a alăturat în timpul operaţiunilor militare, la trupele imperiale ruse, fiindu-le ghid prin pământuile bulgare stăpânite de turci.
După semnarea păcii de la Adrianopol, care a avut loc în data de 2 septembrie 1829, părintele Mihail Kiranov împreună cu căpetenia satului Glavan, Gheorghe Gramatic, au organizat exodul bulgarilor, în judeţul Akerman – Cetatea Albă (Basarabia), aflat sub stăpânire rusească. Cu ei au călătorit mai mult de 800 de familii. Însă în Basarabia au ajuns numai 167, care sub conducerea sa, s-au stabilit în judeţul Akerman – Cetatea Albă şi au înfiinţat o nouă localitate – Glavan.
Tânărul Ştefan Kiranov, fiind dintr-o dinastie de preoţi, a urmat şi el înaintaşilor săi, mergând pe calea preoţiei. A fost admis şi a absolvit Seminarul teologic din Chişinău. După care conform tradiţiei, s-a căsătorit cu o fiică de preot şi anume cu fiica preotului Ştefan Gruev. A fost hirotonit preot şi a slujit în satul basarabean Cemlecoi. Read more
Alexei Mateevici, preotul şi proorocul limbii noastre, la 123 de ani de la naştere…
Părintele Mina Dobzeu – “Am fost un misionar”
Multi alearga peste dealuri si vai ca sa gaseasca un duhovnic iscusit. Dar daca omul nu tine seama de povetele lui, e un “duhovnic de papura”. Asa ofteaza Parintele Mina de la Manastirea Sfintii Apostoli Petru si Pavel din Husi.
Parintele Arhimandrit Mina Dobzeu sta intr-o camera mica, pe care o umplu cu totul biblioteca si masa de scris, plina de foi si dosare. Peretii s-au impodobit de icoane. In coltul dinspre rasarit, sub icoana Mantuitorului arde mereu o candela, iar deasupra usii vegheaza icoana Invierii Mantuitorului, sculptata in lemn chiar de Parintele Mina. Ca a facut candva si o scoala de meserii. Dar l-a chemat Dumnezeu sa fie misionar in inchisorile comuniste.
Parintele Mina a fost jelit de multe ori inainte de ‘89 de credinciosi. Aceasta pentru ca din cand in cand mai disparea cateva luni. “Cica a murit Parintele Mina”, susoteau femeile cand nu-l vedeau la slujba. Dar Parintele Mina aparea din nou la biserica manastirii si lumea se linistea. Dupa 1989, lucrurile s-au limpezit: Parintele Mina fusese inchis de securisti de mai multe ori. Dumnezeu il chemase in alta parte sa raspandeasca cuvantul Lui. “Am trait o viata de misionar intr-o biserica calauzita de Duhul Sfant”, spune Parintele Mina. Read more
Cuvioasa Agafia (Maranciuc) de la Cuşelăuca (1819-1873)
“Destăinuiţi Domnului jalea voastră şi el vă va hrăni!”
Cuvioasa Agafia, cum îi spun surorile de la Cuşelăuca, s-a născut în 1819 în satul Păsățel, în Moldova dintre Bug și Nistru în familia creştinilor Ioan şi Eudochia Maranciuc. Soţii Maranciuc duceau o viaţă creştinească deosebită şi mergeau des la locurile sfinte, avînd o evlavie aparte pentru sfinţii din Lavra Peşterilor din Kiev. Micuţa Agafia îşi ruga părinţii cu lacrimi în ochi să o ia cu ei la locurile sfinte din Kiev, dar părinţii, cunoscînd greutăţile drumurilor, lăsau copila acasă în grija celor apropiaţi. Trebuie să ţinem cont că, pe acele timpuri cea mai mare parte a pelerinajului se făcea pe jos şi un copil mic era o povara suplimentară pentru drumeţi.
Odată soţii Maranciuc au pornit spre Lavra Peşterilor lăsînd-o pe micuţa Agafia în supravegherea rudelor. Nu puteau şti de ce fapte minunate în ochii lui Dumnezeu este în stare un copil inima căruia s-a aprins de dorul de a se apropia de moaştelor sfinţilor de la Kiev. Read more
„Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată” – pomelnicul ortodoxiei basarabene
Din păcate, rolul feţelor bisericeşti în istoria Basarabiei a fost mereu ignorat pe nedrept. S-a vorbit foarte mult despre personalităţi politice, despre oameni de cultură, dar s-a scris foarte puţin despre cei care au făcut cel mai mult pentru spiritualitatea basarabeană. Călugărilor, preoţilor şi ierarhilor nu le-a fost rezervată nici a suta parte din locul pe care l-au meritat pe deplin.
Mica lucrare „Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată”, pe care a scos-o la capăt cu voia lui Dumnezeu bunul meu prieten Mihai Bortă, este foarte importantă din acest considerent. Read more
8 ani de la trecerea la Domnul a părintelui nostru Sofian (Boghiu)
Părintele Sofian: “Putem beneficia de Rugăciunea Lui Iisus ca de aer”
