Enigmele Basarabiei – Suta de movile, Centum monticulli.

March 15, 2008 · Posted in Drumuri întru Desăvârşire · Comment 

din-arhiva.jpg

suta.jpg

Însemnări de drum.

Dorinţa de a vizita Suta de movile, una dintre enigmele Basarabiei de nord,

s-a împlinit într-o frumoasă după amiază de primăvară.

Urmând drumul din valea Prutului, între satele Brăneşti ( Râşcani ) şi Cobani ( Glodeni), la circa 200 km de Chişinău şi 130 km de Iaşi, am ajuns în sfârşit într-un ţinut al minunilor, un fenomen unic în spaţiul dintre Prut şi Nistru ce poartă numele de „Suta de Movile”. În realitate movilele sunt mult mai multe decât o sută, peste 3500, ocupând o suprafaţă de circa 1072 ha, cu o lungime de peste 8 km şi 2,3 km. Înălţimea lor variază între 1,5 si 30,5 m. (ultima numită „Movila Ţiganului” )

Peisajul „Suta de Movile”cuprinde 6 terase ale Prutului, marcate de la altitudinea de 50-60 m. a luncii până la 160-170 m. a versantului şi se desfăşoară pe o suprafaţă de cca 1600 ha. fâşiile dintre rândurile de movile sunt slab valuroase. Movilele şi rândurile formate de ele sunt paralele cu lunca Prutului.

„O Suta de Movile” prezintă un peisaj de o mare valoare ştiinţifică şi estetică. Prima atestare documentara a acestui peisaj o găsim în 1716, în cunoscuta lucrare „Descrierea Moldovei” – “Descriptio Moldaviae”, a lui Dimitrie Cantemir, care îl numeşte „Centum monticulli”.

În anul 1927 s-a făcut pentru prima oară o cercetare şi o descriere detailată a complexului, pentru a explica formarea acestor movile. Unii savanţi constată că „Suta de Movile” este unicul loc din Europa, unde sunt concentrate într-un număr atât de mare recife submarine ale Marii Mediteraneene – bazin de apă tertiar, ce acoperea cu vreo 20 de milioane de ani în urmă teritoriul de azi al Republicii Moldova. Alţi savanţi consideră că movilele s-au format datorită alunecărilor de teren şi prăbuşirilor care s-au produs, detaşând repetat, sub forma de valuri, pachete de roci mobile ce constituiau iniţial versantul terasei Prutului, iar inundaţiile sezoniere ale Prutului au modelat periodic movilele dindu-le forma respectivă.

Această ordonare a movilelor a născut o mulţime de legende care fac trimitere la civilizaţiile demult apuse. Susţinute de câteva descoperiri arheologice, ele au creat mituri că ar fi în totalitate morminte ale geto-dacilor. Se spune ca aici au avut loc bătălii crâncene pe acest imens câmp. Biruitorii şi-au îngropat eroii, ridicand aceste movile: pentru cei de rând – mai mici, pentru căpetenii – mai mari”.

Totuţi majoritatea specialiştilor în domeniu consideră că peisajul „Suta de Movile” sunt de fapt un fenomen natural, deocamdata neelucidat în toate aspectele sale. Între aceste movile se acumuleaza apa freatică şi cea din precipitaţii atmosferice, formând pe alocuri mici lacuri.

Suta de movile, Centum monticulli, este bogată în plante medicinale. Aici şi-au găsit refugiul specii de plante deosebit de rare: ruscuţa de primăvară, tartanul sau varza tătărească, dediţelul, stânjeneii, diverse specii de in, garofiţele de câmp, zambila, etc. Începind cu primele flori timide prevernale şi până în zilele toride de iulie, mulţimea plantelor de stepă înfloresc eşalonat, oferind în fiecare zi noi culori, noi aspecte, bucurând ochiul şi sufletul cu farmecul lor.

După o jumătate de zi petrecută între movile, cel puţin pentru mine enigma „Centum monticulli” a devenit mai clară. Într-adevăr „Suta de Movile” este un fenomen natural unic în spaţiul dintre Prut şi Nistru, o concentrare mare de recife submarine preistorice, plus alunecări de teren, plus pachete de roci mobile plus inundaţiile sezoniere, toate acestea au adus la aparaţia monumentului natural „Suta de Movile”. Nu trebuie însă de subestimat şi factorul uman în consolidarea movilelor. Pe lângă aceste movile în decursul miilor de ani s-au perindat numeroase triburi pentru care… părerea mea… „Centum monticulli” era cel mai potrivit loc pentru înhumarea răposaţilor. Nu este exclus faptul că „Suta de Movile”- „Centum monticulli”, datorită landşaftului său favorabil, a fost arena mai multor lupte sângeroase din vechime, despre care totuşi până acum nu prea s-au găsit mărturii documentare.

A scris Mihail BORTĂ, masterand la Facultatea de Teologie Ortodoxă din municipiul Cluj-Napoca, Transilvania, România.

La alcătuirea acestui material am folosit sursa documentară: ONG INQUA-Moldova, “Suta de movile”

© Fotografii din colecţia personală.